Adultul are corpul de culoare variabilă, după sezon, cu lungimea corpului de 3,3-3,8 mm la mascul şi 3,6-4 mm la femele. Formele estivale au culoarea corpului verde-gălbui, cu capul şi toracele verde-cenuşiu iar abdomenul verde intens, la formele hibernante, femelele sunt mai brunificate decât masculii şi au marginea tergitelor abdominale roşcate.
Larva din prima vârstă are corpul turtit dorso‑ventral, de culoare galbenă, cu benzile dorso‑abdominale negre, ochii bombaţi, de culoare roşie. Larvele din vârsta a doua au extremitatea abdominală acoperită cu o secreţie ceroasă filamentoasă de culoare albă sau albăstruie deschis.
Prezintă o generaţie pe an şi iernează în stadiul de ou depus în crăpăturile scoarţei ramurilor, pe ramurile tinere la locul de unde pornesc mugurii, pe solzii mugurilor. Larvele eclozează primăvara, la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie, sau în funcţie de fenologia plantei, la înmugurire. Larvele apărute sunt foarte vioaie şi se deplasează spre mugurii florali şi foliari cu care se hrănesc prin înţeparea şi absorbţia sevei din ţesuturi. Organele atacate sunt acoperite de dejecţiile zaharoase denumite „roua de miere”, spre sfârşitul înfloririi, larvele se transformă în adulţi, care rămân pe frunze fără să producă pagube.
De la sfârşitul lunii iunie, adulţii migrează pe alte plante învecinate, în special pe ulm, după care revin pe măr la sfârşitul lunii august şi în septembrie pentru a depune ouă, stadiul sub care iernează.
Atacă mărul şi mai rar gutuiul, iar în timpul verii adulţii sunt întâlniţi şi pe scoruş, alun, păr, salcie, prun, frasin, stejar etc.
Puricele colonizează la început mugurii florali şi foliari, apoi frunzele şi fructele tinere. În urma înţepăturilor lăstarii nu se mai dezvoltă normal, se răsucesc, frunzele tinere se deformează, rămân mici, cu aspect clorotic. Butonii florali avortează şi se usucă, iar pedunculii lor rămân multă vreme atârnaţi pe ramuri.
Organele atacate sunt acoperite cu dejecţii zaharoase (rouă de miere) pe care se dezvoltă ciupercile din genul Capnodium (fumagina). Din această cauză se formează pe diferite organe atacate, un strat de culoare neagră, care împiedică funcţiile normale ale plantelor (respiraţia, transpiraţia etc.)
Descoperă aplicația Inginer Agronom în Apple App Store sau Magazinul Google Play și identifică rapid o soluție pentru bolile care afectează culturile agricole.
