Este cunoscut în Romania, semnalat în plantaţiile de prun şi pepiniere din Moldova, Transilvania şi Muntenia.
Virginogenele aptere au corpul alungit, de culoare verde-gălbui, acoperit cu o secreţie ceroasă, de culoare cenuşie, lungimea corpului este de 2,0 ‑ 2,4 mm. Virginogenele aripate au capul şi lobii toracici de culoare brună‑închisă, iar abdomenul verde deschis. Întreaga suprafaţă a corpului este acoperită cu o secreţie pulverulentă ceroasă, albă‑cenuşie, lungimea corpului este de 2 ‑ 2,1 mm.
Dezvoltarea populației
Este o specie migratoare, planta gazdă primară fiind prunul, iar gazdele secundare sunt specii de graminee spontane. Iernează ca de ou de rezistenţă, pe scoarţa tulpinilor de prun, şi dezvoltă 3-5 generaţii de forme aptere.
Larvele de fundatrix, apar în luna aprilie şi migrează pe lăstari şi frunze, unde înţeapă şi sug seva. Ultimele generaţii de fundatrigene dau naştere la indivizi aripaţi care zboară pe plante gazde secundare, unde dezvoltă mai multe generaţii de virginogene.
Spre toamnă apar formele sexupară, femele aripate, care se reîntorc pe prun, unde depun ouă, din care rezultă masculi şi femele (forma sexuată). După împerechere, femelele depun ouă de iarnă.
Atac și simptome
Se întâlneşte frecvent pe prun, piersic, cais, migdal şi alte sâmburoase, formând colonii compacte pe frunze şi lăstar. În urma înţepăturilor, lăstarii nu se mai dezvoltă normal, frunzele se curbează sub greutatea coloniilor, şi capătă culoarea verde deschis. Organele atacate sunt acoperite de dejecţiile zaharoase “roua de miere”, pe care se instalează fumagină, împiedicând asimilaţia clorofilei.
Combatere
Îndepărtarea ramurilor atacate o dată cu tăierile de rodire, reduce rezerva biologică. Pentru combaterea chimică a păduchelui cenuşiu se recomandă efectuarea de tratamente fitosanitare primăvara devreme, la semnalarea primelor colonii de păduchi pe frunze.
Descoperă aplicația Inginer Agronom în Apple App Store sau Magazinul Google Play și identifică rapid o soluție pentru bolile care afectează culturile agricole.
