Se întâlneşte în toate zonele ţării, chiar și în zonele muntoase, la 1200 m altitudine.
Adultul are corpul de 4-4,8 mm lungime, de culoare albastră, cu reflexe metalice verzui. Capul, antenele şi tarsele de culoare neagră; pronotul, femurele şi tibiile, de culoare roşcată. Elitrele albastre, având striuri, între ele cu puncte dis-puse în rânduri longitudinale. Larva, oligopodă, are 5-7 mm lungime. Capul mare, mandibulele dinţate. Capul şi pronotul de culoare brună. Picioarele formate din 3 articule, scurte. Corp de culoare galbenă-murdară. Orificiul anal, situat pe ultimul segment dorsal; excrementele în amestec cu substanţa mucilaginoasă, sunt împinse pe partea dorsală a corpului, formând un strat protector (sac sterocoral).
Prezintă o generaţie pe an. Iernează ca insectă adultă sub ierburi, gunoaie, în frunzarul pădurilor.
Apar în primăvară, când temperatura medie zilnică este de 9-10°C, în aprilie.
La apariţie insectele se hrănesc perforând frunzele sub formă de dungi longitudinale. Depunerea ouălor are loc la începutul lunii mai. Acestea sunt depuse pe partea superioară, paralel cu nervura mediană a frunzei. După cca. 2 săptămâni apar larvele, care se hrănesc pe seama limbului foliar.
După 3 năpârliri, în timp de 2-4 săptămâni, larvele ajung la completa dezvoltare, nu mai consumă, sacul sterocoral dispare şi coboară în sol pentru împupare la 4-5 cm adâncime, iar după 10-12 zile apar noii adulţi. Aceştia se hrănesc cu graminee spontane sau samulastră, iar spre sfârşit de august, început de septembrie se retrag pentru hibernare.
Adulţii rod frunzele plantelor tinere, perforându-le sub forma unor dungi longitudinale scurte, paralele cu nervurile.
Larvele rod epiderma superioară şi parenchimul frunzelor, tot sub formă de dungi longitudinale, iar epiderma inferioară se usucă, albindu-se. Atacul se produce în vetre şi se observă de la distanţă. Atacă de obicei ovăzul dar şi orzul şi alte graminee.