Omida fructificaţiilor

 Adultii sunt fluturi de 1,4-2 cm lungime, cu anvergura aripilor de 3-4 cm. Adultii prezinta diferente de coloratie, fiind de culoare bruna cu nuante de gri, cu numeroase pete intunecate si neregulate si linii transversale pe aripa anterioara. Pe aceasta prezinta o zona inchisa catre varful aripii si o pata pe centru. Aripile posterioare sunt mai deschise la culoare spre baza si mai inchise spre varf. In treimea terminala prezinta o dunga zimtata. Ouale sunt mici, de aproximativ 0,5 mm, de culoare alba-galbuie. Larvele (omizile) sunt mari, de 1,5-2 cm lungime si au culoare variata, de la verde-brun la brun inchis. Dorsal, larva prezinta o dunga longitudinala si doua dungi laterale mai inchise la culoare. Pupa este de culoare brun-inchis.

In conditiile din Romania, aceasta specie poate avea 2-3 generatii pe an si ierneaza ca pupa in sol. Primii adulti apar la sfarsitul primaverii, in mai-iunie iar urmatoarele generatii se dezvolta in iulie si la sfarsitul lunii august. Dupa o perioada de cateva zile de hranire, are loc copulatia si depunderea pontei, procese ce se desfasoara in cursul noptii. O femela poate depune intre 500 si 1500 de oua sau chiar mai mult. Acestea sunt depuse izolat sau in grupuri pe frunze, lastari, tulpini dar in special pe florile de tomate, porumb, bumbac, naut, ardei, plante spontane.

Prolificitatea fluturelui este influentata de temperatura, umiditate si nutritia din stadiul de larva si adult. Larvele apar dupa o saptamana si parcurg 5 stadii larvare pana sa ajunga la maturitate. Odata ajunse la maturitate, acestea parasesc planta si organul atacat si patrund in stratul superficial al solului pentru a se transforma in pupa. Evolutia unei generatii are loc in decurs de 35-40 de zile. In spatii protejate, aceasta evolutie are loc in 28-33 de zile.

Omida fructificatiilor este o specie polifaga, provocand daune la peste 120 de specii de plante, precum: tomate, porumb, tutun, ardei, vinete, fasole, lucerna, bumbac, plante ornamentale etc. Larvele tinere, de varsta I si a II-a consuma tesutul si epiderma frunzei, florile, dupa care, incepand cu varsta a III-a, larvele patrund in fruct, consumand pulpa dar, de preferinta, semintele. In cursul hranirii, larva elimina excrementele la exteriorul organului atacat, ceea ce face usoara identificarea.