În Romania, este un daunator frecvent în toate regiunile de cultură a prunului, mai ales în zonele deluroase.
Femela are corpul de 4-6 mm lungime şi 2-4 mm lăţime, de formă ovală, puternic bombat dorsal, de culoare brun-roşcată, prevăzută cu dungi mai închise şi cu o carenă mediană evidentă. Este sedentară, lipsită de aripi şi picioare. Masculul are corpul alungit, de 1,5-2 mm lungime, de culoare brun-roşcată, capul negru, iar antenele şi picioarele sunt galbene, cu doua aripi transparente. Larva, la completa dezvoltare este asemănătoare cu insecta adultă, are 2,5-3 mm lungime, de culoare brună, corpul plat, oval-alungit. Până la vârsta secundară este mobilă şi poartă apendici (antene şi picioare), iar după năpârlire devine sedentară şi lipsită de apendici.
Dezvoltarea populației
Are o singură generaţie pe an şi iernează în stadiul de larvă de vârsta a doua, pe ramuri, tulpini sau sub frunzele căzute. Corpul lor este acoperit cu un scut subţire de ceară (carapace) care le apără de intemperii.
La sfârşitul lunii martie, stratul de ceară se dizolvă şi larvele tinere migrează pe lăstari, unde se şi fixează. După o perioadă de hrănire, la sfârşitul lunii aprilie, ele se diferenţiază în masculi şi femele. Deşii există masculi, această specie se poate înmulţi şi pe cale partenogenetică.
La mijlocul lunii mai, femelele încep să depună ponta, ouăle sunt depuse sub corpul femelei, care după moarte se transformă în scut protector, larvele apar începând din a doua decadă a lunii iunie, părăsind scutul protector al femelei şi migrează pe partea inferioară a frunzelor, fixându-se de obicei de-a lungul nervurii principale, unde înţeapă şi sug seva.
Întrucât ele nu prezintă picioare, se deplasează greu şi foarte rar, in septembrie-octombrie, ele migrează din nou pe ramuri, frecvent la baza mugurilor sau cad odată cu frunzele. Năpârlesc, se transformă în larve de vârsta a doua, care hibernează.
Atac și simptome
Este unul din principalii dăunători ai livezilor de pruni, mai ales pentru plantaţiile situate în regiunile deluroase. Poate fi întâlnit şi pe piersic, viţă de vie, plante ierboase (soia, cânepă etc.).
Atât larvele cât şi femelele, colonizează scoarţa şi ramurile pomilor, producând, prin înţepare, necrozarea ţesuturilor. În urma atacului frunzele se etiolează parţial sau total şi cad în masă, recolta se diminuează anual, iar pomii neîngrijiţi se usucă.
Părţile atacate de acest păduche sunt acoperite de dejecţiile sale dulci, pe care se dezvoltă fumagina, împiedicând procesele fiziologice ale plantei.
Combatere
Se recomandă efectuarea de tratamente fitosanitare în perioada de repaus vegetativ cu unul din produsele omologate, in perioada de vegetaţie, la apariţia larvelor se va executa un tratament chimic, folosind pentru stropit insecticidele omologate.