In România daunatorul este prezent oriunde este cultivata rapita.
Adultul, de 3,5-4,5 mm, are corpul alungit cu marginile usor convexe, de culoare verde-albastrui închis, cu luciu metalic. Picioarele posterioare sunt dezvoltate, adaptate pentru sarit. Larva este de 1,5 mm lungime si poate ajunge la completa dezvoltare pâna la 8 mm lungime. Corpul este moale, de culoare alb-galbui iar capul initial este de culoare maro închis iar mai tîrziu devine bej deschis.
Are o singura generatie pe an, adultii apar în cursul lunilor mai-iulie si se hranesc cu frunze sau chiar cu silicvele înca verzi. În perioada de vara se retrag pentru estivatie sub aparatul foliar al plantelor aflate de obicei la marginea solelor de rapita, unde este umbra si racoare.
Odata cu semanatul noilor culturi de rapita, în cursul lunilor august-septembrie, adultii îsi reiau activitatea îndreptându-se spre solele nou semanate, atacând semintele germinate, plantele abia rasarite si ulterior frunzele tinere ale plantelor dezvoltate.
Femelele depun oua, la baza tulpinilor plantelor de rapita rasarite, la 1-2 cm adâncime. Depunerea oualelor se face din toamna pâna la venirea iernii (când apar temperaturi negative) si este reluata la începutul lunii martie, adultii ierneaza sub resturile plantelor sau în sol sau sub bulgarii de pamânt. Larva proaspat eclozata se ridica la suprafata solului si intra în petiolurile frunzelor inferioare.
Locul de patrundere se poate identifica prin prezenta unor cicatrici ale rosaturilor larvelor. Larva sapa galerii în maduva petiolului, iar în iernile mai putin aspre, patrunde în tulpina, putând ajunge chiar pâna la mugurele de crestere terminal.
În anii favorabili (cu toamne lungi si calde si precipitatii în septembrie) o parte din larve devin mature chiar din toamna, si se retrag pentru împupare în sol la începutul iernii. Datorita acestui fapt, în primavara pot fi semnalate în culturile de rapita larve de vârste diferite, cu localizari diferite pe planta. Noii adulti apar începând cu luna mai.
În toamna atacul adultilor este evidentiat prin rosaturile si perforatiile frunzelor plantelor abia rasarite. Galeriile sapate de catre larve, în petiolurile frunzelor sau în tulpina, se pot umple cu sucul plantelor sau cu apa, iar înghetul determina craparea petiolurilor si tulpinilor si instalarea unor patogeni. În primavara, plantele atacate de larve ramifica abundent si ramân pipernicite.