Viermele prunelor

Adultul este un fluturaş de talie mică, care are anvergura aripilor de 14-16 mm. Aripile anterioare sunt brun-închis, la vârf prezintă câte o pată ovală-lucitoare, de culoare brun-cenuşie sau plumburie. Larva, la dezvoltare completă are 10-14 mm lungime şi este de culoare roşie-cărămizie pe partea dorsală şi roz-pal pe cea ventrală.

Viermele prunelor iernează ca larvă într-un cocon mătăsos, sub ritidomul de la baza tulpinii sau în alte locuri adăpostite. Are în mod obişnuit două generaţii pe an, dar în ultimii ani, în zonele de câmpie, dezvoltă şi a treia generaţie. La sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie, se transformă în pupă, iar primii fluturi apar la începutul lunii mai, imperecherea are loc imediat după apariţie, ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor şi pe fructe, larvele apărute se fixează pe fructele tinere, rod galerii şi se hrănesc cu pulpa şi sâmburii cruzi.

Fructele atacate îşi încetinesc creşterea, capătă o culoare violacee şi cad pe sol. Larvele se hrănesc în continuare în fructele căzute, până la completa dezvoltare, după care părăsesc fructele şi se retrag sub scoarţa exfoliată a trunchiurilor, unde îşi confecţionează coconul din fire mătăsoase şi se transformă în pupe.

Fluturii generaţiei a doua apar, de regulă, în prima decadă a lunii iulie, ouăle sunt depuse numai pe fructele verzi sau în pârgă, fiind preferate soiurile tardive şi semitardive, larvele generaţiei a doua pătrund în fructe şi produc galerii în jurul sâmburelui, la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie, larvele se retrag pentru hibernare, reprezentând rezerva biologică de atac pentru anul următor.

Viermele prunelor atacă fructele de prun sălbatic şi cultivat, precum şi ale altor specii de sâmburoase (cireş, piersic, cais). Larvele atacă numai fructele, distrugând pulpa şi sâmburele. Larvele primei generaţii atacă fructele, în special, în zona pedunculului care apoi capătă o culoare violacee şi cad prematur.

Fructele atacate de larvele generaţiei a doua se recunosc uşor după prezenţa picăturilor gomoase care se scurg prin orificiul de pătrundere a larvelor.  Aceste fructe se maturează prematur, devin moi, cad şi putrezesc pe sol. Pierderi mari se înregistrează la generaţia a doua, ajungând la 50-80 % din recolta de fructe.