Adultii au un aspect ovoid, cu lungimea corpului de 11-13 mm. Variatia coloristica este mare, de la galbui-maroniu pana la negru complet. Capul este triunghiular si prezinta extremitatea anterioara trilobata, acest caracter fiind important in identificarea speciei. Antenele sunt lungi. Scutelul este dezvoltat, depasind uneori varful abdomenului si acopera aripile. Oul este sferic, de culoare verzuie la depunere si pe masura ce se dezvolta embrionul, se inchide la culoare. Larvele, dupa eclozare sunt aproape sferice iar prin parcurgerea celor 5 varste pana la maturitate, devin din ce in ce mai asemanatoare cu adultii, fiind insa mai mici si lipsite de aripi.
Acest daunator dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult pe sub frunze, in padurile de foioase. Devine activ primavara, cand temperatura medie zilnica este intre 10°C si 15°C. Migrarea in masa incepe insa cand temperatura medie atinge 18-20°C, favorizata de vreme calda si lipsa de precipitatii. Dupa ce migreaza pe gramineele spontane si grau, plosnitele trec printr-o perioada de hranire si maturatie sexuala. Urmeaza copulatia si depunerea oualor. Depunerea pontei are loc in masa la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie, pe frunze, tulpini dar cu precadere pe burduf si pe spicele proaspat aparute. O femela poate depune 70-100 de oua, in functie de rezerva sa de grasimi. Incubatia oualor dureaza 7-20 de zile dupa care urmeaza parcurgerea celor 5 varste larvare, pana la stadiul de adult (30-40 de zile).
Dupa instalarea plosnitelor pe culturi, se manifesta caracterul daunator al acestora, in perioada mai-iulie.
Adultii se hranesc intens cu boabele de grau, timp de 10-12 zile, pentru acumularea a cat mai multor substante de rezerva. Substantele de rezerva sunt absolut necesare desfasurarii proceselor vitale din perioada de diapauza si inmultire. Perioada de hranire intensa se suprapune cu coacerea deplina a graului, deci, cu recoltarea acestuia.
Dupa acumularea necesarului de substante de rezerva, adultii migreaza pentru intrarea in diapauza sub frunzarul padurilor de foioase, pana in primavara urmatoare. Momentul migrarii catre locurile de hibernare variaza in functie de zona si evolutia factorilor climatici. De regula, ciclul de dezvoltare se incheie inainte de recoltarea graului.
La locul intepat se formeaza o mica umflatura numita “con salivar”. In jurul acesteia apare o zona de culoare galbuie. Uneori, spicul ramane in burduf si cand apare, prezinta aristele ondulate si poate fi total sau partial steril, albicios. Boabele atacate sunt zbarcite si poarta urmele intepaturilor sub forma de puncte negre, inconjurate de o zona decolorata. Intepaturile produse de plosnite duc la reducerea greutatii, la scaderea valorii culturale a semintelor si in special la deprecierea calitatilor de panificatie a recoltei atacate. Enzimele secretate de plosnite si introduse in bob in procesul de hranire duc la degreadarea glutenului si pierderea elasticitatii.
Descoperă aplicația Inginer Agronom în Apple App Store sau Magazinul Google Play și identifică rapid o soluție pentru bolile care afectează culturile agricole.
